COMUNICAT PRESA
06.10.2020
MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A PESTEI PORCINE AFRICANE LA NIVELUL JUDEȚLUI MEHEDINȚI
Confirmarea si evolutia, in anul 2018, dar si in acest an a Pestei Porcine Africane la un numar insemnat de porci domestici crescuti in exploatatii nonprofesionale ale gospodariilor populatiei, impune avertizarea din nou a institutiilor implicate si a publicului larg cu privire la evolutia acestei boli si a masurilor de prevenire si combatere ce se impun atat pe teritoriul judetean cat si national.
In acest context, reamintim crescatorilor de porcine, proprietarilor fondurilor de vanatoare si nu in ultimul rand autoritatiilor locale, implicate, ca Pesta Porcina Africana constituie un pericol ridicat de contaminare pentru porcii domestici si mistreti, prin faptul ca boala este cauzata de un virus foarte rezistent in mediu si in alimente, respectiv poate rezista 6 – 10 zile in materile fecale, pana la 3 – 6 luni in produse din carne de porc, netratata termic si mai multi ani in carnea congelata.
Un rezervor important de virus se poate identifica in zonele cu focare declarate, in mediul natural, respectiv in populatia de mistreti care migreaza in cautarea unor conditii de mediu favorabile, precum si prin nerespectarea normelor legale privind circulatia animalelor vii, a produselor si subproduselor de origine animala.
De mentionat ca boala nu se transmite de la animale la om, deci nu afecteaza sanatatea omului.
Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sanatoase, in mod direct, dar se poate transmite si indirect prin:
-
- sange, tesuturi, secretii si excretii de la animalele bolnave sau moarte;
- de la animale care au trecut prin boala si raman purtatoare de virus;
- diferiti vectori, cum sunt carnasierele domestice si salbatice, pasari salbatice;
- vectori biologici (capuse din anumite specii (Ornithodorus erraticus), care au parazitat anterior porcii bolnavi);
- vectori infectati ca: vehicule, haine, adaposturi in care a evoluat boala;
- deseuri alimentare, cadavre abandonate sau alte materii si materiale ce pot fi contaminate;
- circulatia in habitatul natural a vanatorilor, paznicilor de vanatoare, a padurarilor si a altor persoane.
Principalele semne clinice sunt evidentiate prin:
-
- temperatura foarte ridicata (40,5 – 42 ◦C) si stare febrila;
- roseata sau invinetire a pielii, a marginilor urechilor, a varfului picioarelor, a abdomenului si pieptului;
- lipsa poftei de mancare, apatie si impleticire in mers, care pot aparea cu 24-48 de ore inaintea mortii;
- vomitari, diaree (uneori cu sange) si urdori la ochi;
- mortalitatea ridicata, aproape de 100%, intervenita intr-un timp extrem de scurt.
La aceasta data pentru aceasta boala nu exista tratament si nici vaccin eficient, prin urmare, toate animalele suspecte vor fi ucise si distruse, iar in cazul porcilor domestici, proprietarii vor fi despagubiti de catre stat la pretul de piata al animalelor.
De mentionat ca din datele statistice, in teritoriile unde a evoluat pana acum, eradicarea si recunoasterea starii de indemnitate la pesta porcina africana a durat lungi perioade de timp.
Pentru protejarea teritoriului national, in cadrul Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, aprobat si legiferat anual prin Hotarari de Guvern, sunt stabilite normele de prevenire si combatere a acestei boli, obligatorii pentru proprietarii de animale, autoritatiile administratiei locale si centrale, servicile sanitare veterinare, alte institutii cu responsabilitate in acest context.
Masurile prioritare fata de situatia epidemiologoca existenta la aceasta data, sunt canalizate pentru lichidarea focarelor declarate si pentru limitarea raspandirii virusului la efectivele de porcine sanatoase crescute in exploatatii nonprofesionale ale gospodariilor populatiei.
In acest sens rolul crescatorilor de porcine are o importanta majora si totodata il responsabilizeaza pentru a respecta recomandarile servicilor sanitare veterinare cu referire la asigurarea criteriilor de protectie, bunastare si biosecuritate, prin:
-
- Informarea cu privire la recunoasterea bolii si la masurile care trebuie aplicate in cazul aparitiei unei suspiciuni prin materiale imformative si postere difuzate in toate localitatiile din tara.
- Sa fie solicitati medicii veterinari, arondati, pentru inregistrarea in baza de date functionala, a tuturor exploatatiilor de porcine, identificarea prin crotaliere a efectivelor, pe rase si categorii si comunicarea evenimentelor (intrari, iesiri) din efectiv la data producerii acestora.
- Cresterea porcilor numai in adaposturi inchise, asigurand-se conditiile de igiena si microclimat, evitarea contactului cu alte porcine din afara exploatatiei.
- Sa nu se creasca porci domestice pe gropile de gunoi sau in vecinatatea fondurilor de vanatoare pentru a evita contactul cu populatia de mistreti.
- Sa se limiteze circulatia in exploatatia de porci, in cladire sau adapost, a persoanelor neautorizate, sa se respecte masurile corespunzatoare de igiena si protectie sanitara prin schimbarea hainelor si a incaltamintei la intrarea in adapostul unde sunt tinuti porcii.
- Sa nu se administreze in hrana porcilor resturi menajere, sau subproduse de origine animala, iarba proaspata sau cereale proaspete, cu exceptia cazului in care au fost tratate pentru inactivarea virusului P.P.A. sau au fost depozitate (fara sa existe posibilitatea de acces al mistretilor) timp de cel putin 30 de zile inainte de a fi folosite pentru furajare.
- Sa nu se foloseasca paie ca asternut pentru porci, cu exceptia cazului in care au fost tratate in vederea inactivarii virusului P.P.A.sau daca au fost depozitate (fara sa existe posibilitatea de acces al mistretilor) timp de cel putin 90 de zile inainte de utilizare.
- Supravegherea starii de sanatate a efectivelor de porcine si sa se comunice urgent medicului veterinar orice suspiciune de boala sau modificari in comportamentul acestora.
- Colaborarea cu personalul sanitar veterinar pentru prelevare de probe de la porcinele din exploatatie in cadrul programului de supraveghere a bolii prin examene de laborator.
- Sa se respecte normele privind circulatia porcinelor domestice, pe teritoriul local, judetean si national prin solicitarea de la medicul veterinar a avizului sanitar veterinar pentru miscare, documente de miscare si documente care sa ateste starea de sanatate a animalelor.
- Sacrificarea si valorificarea carnii de porc si a derivatelor, numai in conditiile impuse de legislatia specifica, sub supravegherea medicului veterinar.
- Efectuarea dezinfectiei atat la intrarea in exploatatie, cat si la intrarea in adapost prin instalarea dispozitivelor specifice, pentru mijoacelor de transport cat si pentru incaltaminte si imbracaminte.
- Efectuarea de actiuni de decontaminare, dezinsectie si deratizare, a adaposturilor sau alte spatii cu risc, ori de cate ori este necesar, solicitand personal dau unitati de specialitate, utilizandu-se numai produse de uz veterinar omologate, autorizate pentru comercializare si folosind concentratia in substanta activa prevazuta in instructiunile de utilizare.
- Asigurarea ecarisarii teritoriului, inclusiv in fondurile de vanatoare, conform prevederilor legislatiei in domeniu.
Implementarea masurilor de prevenire a Pestei Porcine Africane, in general si cu atentia cuvenita pentru gospodariile populatiei constituie o prioritate in activitatea personalului din reteaua sanitara veterinara, dar si pentru personalul angajat din alte autoritati judetene si locale si in mod special pentru crescatorii de porcine.
Măsuri de combatere ce se aplcă la confirmare unui focar de boală:
-Activarea CLCB
Asanarea focarului de boală prin uciderea porcilor, cu respectarea prevederilor Reg. CE nr. 1099/2009, privind protecția animalelor în timpul uciderii;
Ecarisarea cadavrelor de la animalele moarte și ucise folosind ca metodă alternativă îngroparea, conform precizărilor din Manualul operațional și respectând toate etapele procedurii;
Stabilirea unei comisii care evaluează efectivul de animale supus asanării focarului, conform prevederilor HG 1214/2009, cu mențiunea că eventualele despăgubiri se vor lua în calcul numai după evaluarea anchetei epidemiologice și numai dacă sunt îndeplinite condițiile stipulate în actul normativ amintit mai sus;
Efectuarea operațiunilor de curățenie și dezinfecție a adăposturilor în care au fost cazate animalele;
Instituirea în jurul focarului de boală a unei zone de protecție de 3 kilometri, și a unei zone de supraveghere în jurul focarului pe o rază de 10 km care include și zona de protecție
Director Executiv,
Dr. Marițoiu Valentin